Hepatita B
Ce este hepatita B?
Hepatita B este o infecție a ficatului cauzată de virusul hepatitei B, care se transmite prin contactul cu fluide corporale infectate.
Majoritatea infecțiilor apar prin contactul cu sânge infectat, însă materialul seminal, saliva și fluidele vaginale pot fi de asemenea infecțioase.
În urma unei infecții acute (de scurtă durată) cu virusul hepatitei B, la unele persoane poate apărea infecția cronică (sau de lungă durată).
Care sunt semnele și simptomele hepatitei B?
Deși majoritatea persoanelor care au o infecție de scurtă durată sunt asimptomatice, unele dintre ele pot prezenta semnele și simptomele următoare:
- icter (îngălbenirea pielii sau a albului ochilor);
- urină închisă la culoare;
- oboseală;
- lipsa poftei de mâncare;
- disconfort abdominal;
- greață;
- vărsături;
- febră.
Care sunt complicațiile hepatitei B?
La unele persoane poate apărea infecția cronică sau de lungă durată. Cu cât o persoană este mai tânără în momentul infectării, cu atât este mai probabil să facă hepatită B cronică. De exemplu, până la 90 % din sugarii infectați cu virusul hepatitei B pot face infecții cronice, comparativ cu mai puțin de 5 % din adulții infectați.
Persoanele cu infecție cronică au un risc mai mare de complicații, cum ar fi ciroză (fibroza ficatului) și cancer hepatic (carcinom hepatocelular).
Cum se transmite virusul hepatitei B?
Virusul hepatitei B se transmite prin contactul cu fluide corporale contaminate, cum ar fi sângele, sau în timpul contactului sexual. În UE/SEE, contactul sexual este cea mai frecventă cale de transmitere a virusului.
Mai puțin frecvent, virusul hepatitei B se poate transmite în cadrul unităților sanitare, din cauza sterilizării inadecvate a echipamentelor medicale sau a reutilizării seringilor și acelor. Transmiterea prin transfuzii de sânge sau produse sanguine este în prezent rară în Europa din cauza programelor eficiente privind siguranța sângelui.
Virusul poate fi transmis și în timpul nașterii. Acest lucru este rar în Europa datorită programelor de testare în timpul sarcinii (teste de depistare prenatale) și al vaccinării la naștere, atunci când mama prezintă un rezultat pozitiv la testul pentru virus. Cu toate acestea, transmiterea infecției de la mamă la copil în timpul sarcinii sau nașterii (transmitere verticală) rămâne una dintre cele mai frecvente căi de transmitere la nivel mondial.
Uneori, virusul poate fi transmis și prin utilizarea în comun a obiectelor care au fost contaminate cu fluide corporale infectate. Obiecte care zgârie pielea sau membranele mucoase, cum ar fi aparatul de ras și periuțele de dinți, pot duce la expunerea la sânge infectat.
Cine este expus riscului de a se îmbolnăvi de hepatită B?
Deși oricine se poate îmbolnăvi de hepatită B, următoarele grupuri sunt expuse unui risc mai mare:
- partenerul/partenera sexual(ă) a(l) persoanei cu hepatită B;
- persoanele care utilizează droguri injectabile sau folosesc în comun ace, seringi și alte tipuri de dispozitive pentru droguri;
- copiii născuți de mame cu hepatită B;
- persoanele care trăiesc cu o persoană care are hepatită B;
- anumite grupuri de pacienți, cum ar fi cei cu diabet sau cei care fac dializă;
- lucrătorii din domeniul sănătății expuși la sânge.
Cum se poate preveni hepatita B?
Vaccinarea împotriva hepatitei B este cea mai eficientă metodă de prevenire a infecției. Există vaccinuri sigure și eficace care oferă niveluri ridicate de protecție, iar majoritatea țărilor din Europa au pus în aplicare programe universale de vaccinare a copiilor împotriva hepatitei B.
Prevenirea infectării se poate asigura și prin:
- practici de injectare sigure;
- practici sexuale mai sigure;
- strategii cuprinzătoare pentru siguranța sângelui;
- un control riguros al infecțiilor în unitățile sanitare.
Cum se tratează hepatita B?
Majoritatea pacienților nu primesc tratament antiviral specific pentru hepatita B acută, ci un tratament paliativ, în funcție de simptome.
Infecția cronică cu virusul hepatitei B poate fi tratată cu medicamente antivirale. Tratamentul nu vindecă o persoană de infecție, dar poate încetini sau opri progresia cirozei, poate reduce probabilitatea apariției cancerului hepatic și poate îmbunătăți supraviețuirea pe termen lung.
Notă: Informațiile din această fișă de informare au scop informativ general și nu trebuie să înlocuiască cunoștințele și opinia unui cadru medical.